Utile

Reţeaua morfo-hidrografică din regiune este desfăşurată conform ori­en­tă­rii re­lie­fului către bazinul Transilvaniei şi spre Câmpia Română. Există ape de adân­ci­me şi de suprafaţă. Apele de adâncime reprezentate de izvoarele aflate la con­tactul dintre munţi şi culoarul Rucăr-Bran, ele fiind slab mineralizate şi cu o po­tabilitate bu­nă. În ca­drul apelor de suprafaţă, culoarul Rucăr-Bran-Dragos­la­ve­le, are rol de cum­pă­nă de ape între bazinul muntean şi cel transilvan. Sunt două râuri colectoare: Bâr­sa – în sectorul nordic şi Dâmboviţa în sud

Din punct de vedere al florei şi faunei perimetrul se află în cadrul pădurilor de fag ce se amestecă la limita inferioară cu gorunul şi la cea superioară cu co­ni­fe­rele. Pă­du­rile compacte de molid sau amestec de fag şi brad apar în Munţii Piatra Cra­iului, Le­a­o­ta  şi Bucegi, în special la altitudini de 1400 – 1700 m, iar la altitudini înal­te există jne­peni, ienupări, floră subalpină şi alpină. Izolat apar porţiuni de larice, ti­sa, amestecate cu mo­lid, fag, dar din cauza poluării pajiştile şi fâneţele înlocuiesc acum zona de pădure.Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colţ, ga­ro­­fiţa Pietrii Cra­iu­lui, bulbucii de pădure, sângele voinicului.

Fauna este reprezentată în special în Munţii Piatra Craiului şi Bucegi de ex­em­­plare ca: lupul, capra neagră, ursul, mistreţul, veveriţa, râsul, vulpea, etc. Avi­fa­u­na este re­prezentată de: cocoşul de munte, ierunca, acvila de munte, cio­că­ni­toa­rea, cin­teza, pi­ţi­goiul etc. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean, boiştean.

Toate aceste elemente pot reprezenta mo­tivaţii pentru practicarea diferitelor for­­me de turism: în rezervaţii, speologic, şti­in­ţi­fic, etc.

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineşte ca fi­in­d­ un sat agrar, cunoscută fiind tradiţia locuitorilor în creşterea animalelor.

Poziţia şi forma satelor sunt o dovadă elocventă a adaptării la formele de re­li­ef. Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Şirnea şi Măgura, iar pe terase şi co­­aste, fe­rite de inundaţii, sunt aşezate satele Moeciu, Sbârcioara, Şimon, Bran Po­ar­ta. Aceste lo­calităţi fac parte din categoria satelor de tip risipit cu gospodăriile cu­no­­scute sub forma ar­haică de “casă cu curte” întâlnite şi în alte zone de munte ale Ro­­­­mâniei, precum şi în Eu­ropa, unde poartă denumirea de “gospodărie cu ocol în­tă­rit”. Ocupaţiile de bază ale locuitorilor din acest perimetru sunt creşterea ani­ma­le­lor, lucrul la pădure, atât în munţi cât şi prin pendularea între munte şi câmpie. Pre­do­­minantă a fost creşterea vitelor în propria gospodărie cu “văratul” la munte, la stâ­nele aparţinând obştei satului şi iernatul în gospodărie şi la “hodăi”.

Agricultura se practică pe scară mai redusă datorită terenului slab productiv şi a cli­mei reci, iar lu­crul la pădure a fost şi rămâne ocupaţia de bază a celor din zo­nă. Un loc important în eco­no­mia acestui sat îl ocupă meşteşugurile şi industriile ţă­răneşti le­ga­te mai ales de prelucrarea lânei. Ţesutul este practicat în fiecare gos­po­dă­rie, iarna, la răz­boi, realizându-se cunoscutele taluri “în vergi” în alternanţă cro­ma­ti­că alb-negru, “să­ri­cile” sau straiele din lână ţurcană cu firul lung, etc. În cadrul meş­te­şugurilor se mai remarcă şi prelucrarea lemnului pentru mobilier.

Alt aspect al vieţii satelor din acest spaţiu îl constituie târgurile de ţară bi­anu­a­le (la 9 august Târgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Târgul Arhanghelului), unde par­ti­ci­pă alături de brăneni şi locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Ţara Oltului, Ţara Bârsei, etc.

Comments are closed.